Imunitatea este capacitatea organismului de a se proteja de virusuri, bacterii si toxine, astfel incat sa ramana sanatos.
Cum functioneaza sistemul imunitar
Sistemul imunitar protejeaza organismul de afectiuni sau de corpuri straine ce pot pune sanatatea in pericol. Atunci cand functioneaza asa cum trebuie, sistemul imunitar identifica si apoi ataca virusurile, bacteriile, parazitii sau orice alte corpuri straine, reusind sa le diferentieze pe acestea de tesuturile sanatoase ale organismului.
Cele 3 functii ale sistemului imunitar sunt urmatoarele:
• Neutralizarea bacteriilor, virusurilor, parazitilor si fungilor care patrund in organism si indepartarea acestora.
• Identificarea si neutralizarea substantelor daunatoare din mediul inconjurator.
• Lupta impotriva propriilor celule ale organismului, care si-au schimbat structura din cauza unei afectiuni (ex: celulele canceroase).
Structura sistemului imunitar
Sistemul imunitar este un sistem complex, alcatuit din mai multe elemente.
Timusul
Glanda timus este localizata in zona sternului, intre plamani, si este activa pana la pubertate. Dupa pubertate, aceasta glanda se micsoreaza treptat. Glanda timus este cea care produce celulele T, adica limfocitele T, care protejeaza organismul de virusuri si infectii. Glanda timus protejeaza organismul de afectiunile autoimune, care apar atunci cand sistemul imunitar isi ataca propriile tesuturi. Glanda timus are un rol esential si in sistemul limfatic, dar si in sistemul endocrin al organismului.
Maduva osoasa
Maduva osoasa contribuie si ea la imunitatea organismului, Aceasta produce globulele albe, adica leucocitele, care protejeaza organismul de infectii si corpuri straine care pot pune in pericol sanatatea.
Ganglionii limfatici
Ganglionii limfatici produc si depoziteaza celulele care lupta cu infectiile si cu boala, in general. De aceea, atunci cand organismul este atacat de o infectie, acesti ganglioni se inflameaza, marindu-si volumul.
Splina
Splina este cel mai mare organ al sistemului limfatic. Splina contine, de asemenea, celule albe care lupta impotriva bolilor infectioase.
Amigdalele
Amigdalele fac si ele parte din sistemul imunitar, fiind considerate, datorita pozitionarii lor, un gardian al sanatatii. Germenii care patrund in organism prin cavitatea bucala sau nazala sunt detectati de amigdale, care activeaza sistemul imunitar al organismului.
Sistemul GALT
GALT (n.r. din englezescul gut-associated lymphoid tissue), adica tesutul limfoid asociat tractului gastrointestinal, este o componenta a tesutului limfoid asociat mucoasei si face parte din sistemul imunitar al organismului. GALT protejeaza organismul de invazia agentilor patogeni la nivelul tractului gastrointestinal.
Placile Peyer
Placile Peyer sunt foliculi limfatici organizati, care se regasesc in partea terminala a intestinului subtire. Acestea fac parte din GALT.
Sistemul BALT
BALT reprezinta tesutul limfoid asociat arborelui bronsic si are rolul de a proteja caile respiratorii de agentii patogeni care pot patrunde in organism pe cale respiratorie.
Tipuri de imunitate
Imunitatea poate fi clasificata in functie de modul prin care este dobandita.
Imunitatea dobandita in mod natural
Imunitatea dobandita natural este de doua feluri: innascuta (nespecifica) sau dobandita in mod natural (nespecifica).
Imunitatea innascuta
Imunitatea innascuta este cea pe care o mostenim si cu care venim deja pe aceasta lume. Acest tip de imunitate nu se transforma in decursul anilor si nu ofera protectie pe termen lung individului. Imunitatea innascuta recunoaste agentii patogeni si reactioneaza la acestia.
Imunitatea dobandita natural
Imunitatea dobandita natural insa, se formeaza de-a lungul timpului, pe masura ce organismul intra in contact cu anumit agenti patogeni si isi formeaza anticorpi pentru a distruge respectivii agenti. Imunitatea dobandita natural presupune memorarea agentului patogen, reucunoasterea sa la un nou contact si folosirea anticorpilor deja existenti in organism pentru combaterea acestuia.
Imunitatea dobandita in mod artificial
Imunitatea dobandita in mod artificial presupune expunerea individului, in mod controlat, la anumite virusuri. Scopul este sa se reduca riscul de aparitie a complicatiilor sau chiar a decesului.
Imunitatea dobandita prin vaccinare
Vaccinul contine antigeni (n.r. substanta care determina productia unor anticorpi) care declanseaza sistemul imunitar, insa fara a cauza afectiunea in sine. Vaccinarea induce astfel imunitate pe termen lung la anumite infectii, stimuland producerea celulelor cu memorie. Vaccinul contine deci o forma slaba a unui agent patogen, insa contine totodata si antigeni ce declanseaza sistemul imunitar, fara a cauza boala. Imunizare dobandita prin vaccinare este o imunizare de tip activ.
Imunitatea dobandita prin serumizare
Imunitatea dobandita prin serumizare se obtine in mod pastiv si presupune administrarea serurilor imune, care contin anticorpii specifici unei anumite boli. Acest tip de imunitate este temporara, eficacitatea sa disparand dupa 30 de zile.
Afectiuni ale sistemului imunitar
Atunci cand sistemul imunitar se deregleaza si nu mai functioneaza asa cum ar trebui, pot aparea o serie de afectiuni ale sistemului imunitar. Afectiunile sistemului imunitar pot aparea din cauza unei boli, din cauza unui tratament medicamentos ori pot fi chiar innascute.
Alergii
Reactiile alergice debutaza la nivelul sistemului imunitar. Atunci cand o substanta inofensiva precum praful, mucegaiul sau polenul intra in contact cu o persoana alergica, sistemul imunitar reactioneaza producand anticorpi care au rolul de a ataca substanta alergena. De aceea apar stranutul, congestia nazala, lacrimarea si alte simptome neplacute. Asadar, sistemul imunitar al persoanelor alergice confunda agentii inofensivi cu unii care pot pune sanatatea in pericol.
Afectiuni autoimune
Afectiunile autoimune apar atunci cand sistemul imunitar isi ataca, in mod eronat, propriile tesuturi. In mod normal, sistemul imunitar ar tebui sa stie diferenta dintre celulele straine si cele ale propriului organism, insa la persoanele care sufera de afectiuni autoimune, acesta nu mai face diferenta. Asadar, elibereaza proteinele denumite auto-anticorpi, care ataca celulele sanatoase. Unele afectiuni autoimune afecteaza un singur organ, in timp ce altele afecteaza intregul organism.
Afectiuni imunodeficitare
Afectiunile imunodeficitare apar atunci cand sistemul imunitar are o reactie foarte slaba in momentul in care identifica agenti patogeni. Afectiunile imunodeficitare sunt fie genetice, fie apar in urma unei alte boli ori a unui tratament medicamentos puternic.
Cancerul sistemului imunitar
Cancerul limfatic este tipul de cancer care afecteaza sistemul imunitar. Acest cancer se dezvolta la nivelul limfocitelor (n.r. globulele albe). Exista mai multe tipuri de cancer al sistemului limfatic, insa principalele categorii sunt: limfomul Hodgkin si limfomul non-Hodgkin. Cauza cancerului la nivelul sistemului imunitar nu a fost inca depistata de catre oamenii de stiinta.
Testarea si evaluarea imunitatii
Testarea si evaluarea imunitatii sunt recomandate de medici in anumite situatii.
Teste de imunitate
Testele de sange pentru evaluarea imunitatii sunt hemoleucograma si imunograma. Hemoleucograma este cea mai folosita analiza de laborator, identificand numarul globulelor albe, al globulelor rosii si al trombocitelor, precum si cantitatea de hemoglobina din sange. Imunograma, pe de alta parte, evalueaza anticorpii produsi de celulele depistate de hemoleucograma, adica imunoglobulinele. Imonoglobulina A reprezinta mecanismul de aparare impotriva bacteriilor si virusurilor, imunoglobulina E constituie mecanismul de aparare impotriva alergiilor, imunoglobulina M este cea secretata de organismul in momentul unui atac produs de un antigen iar imunoglobulina G este secretata imediat dupa cea M, cu scopul de a neutraliza substantele toxice.
Imunitatea scazuta
Imunitatea scazuta in mod dramatic apare din cauza unor boli precum SIDA sau cancerul ori in caz de tratament medicamentos agresiv precum chimioterapia.
Imunitatea crescuta
Cu toate ca slabirea sistemului imunitar nu este de dorit, nici imunitatea crescuta nu este benefica. Imunitatea crescuta declanseaza instalarea bolilor autoimune.
Simptomele unei imunitati scazute
Daca nivelul de leucocite este redus si sistemul imunitar este slabit, apar simptome care trebuie sa te alarmeze.
Simptome imunitate scazuta:
• Oboseala accentuata
• Infectii recurente
• Reactii alergice
• Vindecare greoaie a ranilor
• Inflamare ganglioni limfatici
Cum poate fi influentat nivelul imunitatii
Sistemul imunitar poate fi influentat de stilul de viata pe care il avem. Alegerile alimentare, sportul, suplimentele, remediile naturale precum si vaccinarea reprezinta cateva metode prin care imunitatea poate fi stimulata.
Factorii care intaresc sistemul imunitar
Prin alegerile aparent banale pe care le faci zi de zi, sistemul imunitar poate fi intarit.
Stilul de viata sanatos
Stilul de viata sanatos, bazat pe o dieta sanatoasa, hidratare corespunzatoare, cel putin 30 de minute de miscare pe zi si odihna suficienta, asigura un sistem imunitar puternic, care va face fata agentilor patogeni ce pun in pericol sanatatea.
Alimente ce intaresc sistemul imunitar
O serie de alimente contin vitamine, minerale si antioxidanti care intaresc sistemul imunitar. Este vorba despre alimente precum: fructele citrice, ardeiul gras, broccoli, usturoiul, ghimbirul, spanacul, iaurtul, migdalele, turmericul, ceaiul verde, carnea de pui sau fructele de padure.
Suplimente naturale pentru intarirea sistemului natural
O serie de suplimente naturale au abilitatea de a fortifica sistemul imunitar.
Multivitaminele – sistemul imunitar este mai eficient atunci cand organismul beneficiaza de toti nutrientii de care are nevoie. Atunci cand apare un deficit in organism, sistemul imunitar este slabit si devine vulnerabil. Cea mai la indemana metoda prin care se poate trata deficitul de vitamine consta in administrarea de multivitamine. Suplimentele pe baza de ulei de peste – uleiul de peste imbunatateste functiile sistemului imunitar, in special dupa efortul fizic intens.
Extractul de usturoi – cercetatorii de la Universitatea Harvard au dovedit daptul ca usturoiul are abilitatea de a lupta cu infectiile, combatand virusurile, bacteriile si fungii. Usturoiul contine ingrediente care influenteaza celulele sistemului imunitar. Extractul de usturoi ajuta sistemul imunitar atunci cand organismul are de-a face cu o gripa sau cu o raceala.
Probioticele – in tractul digestiv se regasesc o multime de bacterii, care joaca un rol important in functiile sistemului imunitar. Unele dintre acestea echilibreaza flora intestinala si cresc numarul de celule T, care fac parte din sistemul imunitar. Suplimentele pe baza de probiotice reduc inflamatia si stimuleaza functionarea sistemului imunitar.
Exercitiile fizice, importante in sustinerea unui sistem imunitar puternic
Exercitiile fizice sustin si ele activitatea sistemului imunitar. In primul rand, sportul ajuta la eliminarea bacteriilor de la nivelul aparatului respirator. Totodata, in timpul practicarii exercitiilor fizice, se produc o serie de schimbari la nivelul globulelor albe si la nivelul anticorpilor, care isi sporesc activitatea. Cresterea temperaturii corpului din timpul efortului fizic impiedica multiplicarea bacteriilor.
Factori care slabesc sistemul imunitar
O serie de factori nutritionali, care tin de mediu si nu numai, pot slabi sistemul imunitar, facand organismul sa fie vulnerabil in fata bolii.
Stresul, frica, supararea prelungita
In perioadele prelungite de stres, anxietate sau frica intensa, sistemul imunitar este suprimat. Stresul sub forma cronica altereaza functiile sistemului imunitar.
Dieta dezechilibrata
Si o dieta dezechilibrata, nesanatoasa, poate slabi imunitatea organismului. In primul rand, o dieta slab calitativa din punct de vedere nutritional poate duce la instalarea unui deficit. Un organism care nu beneficiaza de nutrientii de care are nevoie, nu functioneaza la capacitatea sa normala, ceea ce inseamna ca si sistemul imunitar este slabit.
Apoi, o dieta bogata in zahar saboteaza imunitatea. Bacteriile si fungii sunt avantajate de consumul excesiv de zahar. Si globulele albe devin mai slabe daca sunt expuse la cantitati mari de zahar. Totodata, zaharul in exces favorizeaza eficitul de vitamina B si vitamina C.
Lipsa de somn
Studiile arata ca persoanele care nu se odihnesc suficient, adica minimum 6 ore pe noapte, dar si persoanele care lucreaza in ture si au somnul dezorganizat, sunt mai predispuse imbolnavirii. Asta pentru ca imunitatea este slabita de lipsa somnului, iar oboseala afecteaza si nivelul de citokine, al caror rol este de a transmite informatiile intre leucocite.
Excesul de alcool si fumatul
Consumul de alcool reduce nivelul de celule T, dar si pe cel de limfocite, afectand astfel raspunsul sistemului imunitar la virusuri, bacterii si fungi. Studiile facute recent in domeniu au scos la iveala si faptul ca fumul de tigara suprima sistemul imunitar. Nicotina, care se regaseste in tutun, este responsabila pentru slabirea sistemului imunitar.
Obezitatea
Potrivit studiilor, obezitatea slabeste sistemul imunitar, reducandu-i capacitatea de a se lupta cu infectiile. Totodata, persoanele obeze au o problema si cu vindecarea greoaie a leziunilor cutanate.
Excesul de medicamente
Excesul de medicamente duce la instalarea tolerantei, fapt care are ca urmare un raspuns mai slab al sistemului imunitar in caz de boala. Pentru prevenirea acestei situatii, medicii recomanda pacientilor antibiotice numai atunci cand este absolut necesar, adica pentru tratarea infectiilor bacteriene, nicidecum pentru infectiile virale precum banalele raceli.
Poluarea
Noi studii facute in domeniu au scos la iveala faptul ca expunerea la aerul poluat suprima productia de celule T, care au un rol important in sistemul imunitar.
Excese fizice
Este adevarat ca sportul fortifica sistemul imunitar, insa excesele fizice au efectul opus. Mai exact, acestea slabesc sistemul imunitar.Atletii de anduranta, de pilda, au sistemul imunitar slabit, fiind in mod deosebit predispusi infectiilor la nivelul tractului respirator (raceli).
Afectiuni ale sistemului imunitar
Afectiunile sistemului imunitar precum bolile autoimune pot slabi sistemul imunitar, reducand abilitatea acestuia de a lupta cu boala si facand organismul sa fie foarte vulnerabil.
Alti factori care slabesc sistemul imunitar
Igiena este un alt factor care slabeste sistemul imunitar. Atat lipsa igienei, cat si igiena in exces pot slabi imunitatea. Lipsa igienei expune organismul la germeni, in timp ce igiena excesiva reduce capacitatea organismului de a face fata germenilor intrucat nu are prilejul de a isi crea imunitate. Asta inseamna ca e indicat sa te speli pe maini inainte de fiecare masa, de fiecare data cang ajungi acasa sau dupa ce pui mana pe ceva murdar, insa nu e indicat sa dezinfectezi palmele si toate suprafetele cu care intri in contact, de mai multe ori pe zi.
Cand este necesara imunizarea artificiala a organismului
Imunizarea artificiala a organismului este de doua feluri: activa sau pasiva. Imunizarea activa presupune declansarea procesului de formarea a anticorpilor, in timp ce imunizarea pasiva implica introducerea in organism a anticorpilor.
Imunizarea este necesara atunci cand trebuie prevenita o afectiune care poate crea complicatii unui anumit pacient, fie din cauza varstei sale, fie din cauza sistemului imunitar slabit ori a unor afectiuni asociate.
Imunoterapia este folosita, mai nou, si in tratarea cancerului. Aceasta procedura presupune stimularea sistemului imunitar al pacientului, astfel incat acesta sa atace celulele canceroase. Imunoterapia oncologica prelungeste remisia, adica perioada in care boala este tinuta sub control prin tratament.