DNA CURATA ADVERSARII REGIMULUI PNL-IOHANNIS – Parchetul anticoruptie mai da drumul la un dosar inainte de alegerile parlamentare. Vizat este tot un membru al Opozitiei. Dupa dosarul fabricat fostului ministru Nicolae Banicioiu, lider al Pro Romania, DNA l-a trimis in judecata pe ex-primarul PSD al Constantei Decebal Fagadau pentru un pretins abuz in serviciu comis in urma cu sapte ani. In dosar a fost bagat si Radu Mazare

Fix inainte de alegerile parlamentare, DNA a lansat ofesniva. Coincidenta, vizati sunt politicieni din tabara care se opune regimului Iohannis-PNL. Dupa ce marti, 20 octombrie 2020, DNA a anuntat ca cere urmarirea penala impotriva fostului ministru al Sanatatii Nicolae Banicioiu, lider important al Pro Romania si un critic al PNL si al presedintelui Klaus Iohannis , parchetul anticoruptie a dat drumul la o noua cauza in care vizat este tot un membru al Opozitiei. Ne referim la fostul primar al municipiului Constanta Decebal Fagadau (foto), membru al PSD.

Astfel, DNA a anuntat miercuri, 21 octombrie 2020, trimiterea in judecata a ex-primarului din Constanta Decebal Fagadau. Acesta este acuzat de o pretinsa fapta de abuz in serviciu, ce ar fi fost comisa, atentie, in urma cu sapte ani. Mai exact, in 2013. Intregul dosar priveste un litigiu intre Primaria Constanta si o societate comerciala pe de-o parte si o alta societate comerciala pe de alta parte, precum si modul in care au fost niste autorizatii de construire a unui imobil, fara ca DNA sa retina, cel putin conform comunicatului, existenta vreunui prejudiciu.

Alaturi de Fagadau, in acelasi dosar au mai fost trimisi in judecata patru functionari ai Primariei Constanta, dar si fostul edil al muncipiului Radu Mazare, despre care tocmai s-a stabilit ca a fost extradat ilegal din Madagascar in Romania .

Interesanta este schimbarea de optica produsa in DNA. Afirmam asta in conditiile in care recent seful DNA Crin Nicu Bologa afirma ca parchetul nu a dat drumul la dosare in campania electorala pentru alegerile locale pentru ca procurorii sa nu fie acuzati de implicare in jocul politic, strategie care iata nu se mai aplica in cazul alegerilor parlamentare.

Prezentam comunicatul DNA:

“Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Constanta au dispus trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatilor:

FAGADAU DECEBAL, la data faptei viceprimar al municipiului Constanta, pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

CONSTANTIN NICOLETA, la data faptei sef al Serviciului autorizatii in constructii din cadrul Primariei municipiului Constanta, pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

DINESCU FULVIA ANTONELA, la data faptei director executiv adjunct al Directiei administratiei publice locale din cadrul Primariei municipiului Constanta, pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

TANASE LUIZA ELENA, la data faptei arhitect sef al municipiului Constanta, pentru savarsirea infractiunii de complicitate la abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

MAZARE RADU STEFAN, la data faptei primar al municipiului Constanta, pentru savarsirea infractiunii de complicitate la abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

MUNTEANU MARIANA, la data faptelor inspector in cadrul Primariei municipiului Constanta – Directia de urbanism, pentru savarsirea infractiunilor de:

fals intelectual in forma continuata,

complicitate la abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, in forma continuata,

Persoana fizica, la data faptei arhitect, pentru savarsirea infractiunii de complicitate la abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

Persoana fizica, administrator al unei societati comerciale, pentru savarsirea infractiunii de complicitate la abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut in esenta urmatoarea stare de fapt:

Cei sase inculpati, functionari in cadrul Primariei Constanta, in cursul anului 2013, ar fi reautorizat, in mod nelegal, construirea unui imobil de lux deja ridicat in proportie de 95% pe plaja din Mamaia, pentru care anterior, autorizatia de construire initiala fusese anulata definitiv si irevocabil de instanta civila.

Concret, starea de fapt detaliata in rechizitoriu este urmatoarea:

Pe plaja din statiunea Mamaia, judetul Constanta, in zona centrala a statiunii, ar fi fost construit, cu nerespectarea dispozitiilor legale, un imobil in regim P+5E-6E cu destinatie cazare si alimentatie publica. Imobilul a fost ridicat in baza unei autorizatii de construire emise in anul 2009 de primaria municipiului Constanta.
In acelasi an, Primaria municipiului Constanta si societatea constructoare au fost date in judecata de o alta societate comerciala care detinea o constructie in imediata vecinatate a noului imobil, cerand anularea autorizatiei de construire.
Prin decizia civila definitiva pronuntata de Curtea de Apel Constanta in anul 2012, autorizatia de construire emisa de Primaria municipiului Constanta a fost desfiintata.
Instanta a retinut ca, la emiterea autorizatiei de construire, nu s-ar fi respectat interdictia de a construi in interiorul zonei de protectie si ca amplasarea imobilului ar fi situata in zona benzii litorale a Marii Negre in cuprinsul careia sunt interzise orice fel de constructii definitive. De asemenea s-a mai retinut ca autorizatia de constructie ar fi fost emisa cu incalcarea dispozitiilor legale referitoare la respectarea drepturilor de servitute de vedere si servitute privind distanta dintre constructii.

In anul 2013, ca urmare a anularii autorizatiei de constructie, societatea reclamanta a cerut in instanta, printr-o noua actiune, si demolarea imobilului de lux, precum si obligarea Primariei municipiului Constanta sa emita actul administrativ de desfiintare a lucrarilor ce fusesera executate in baza autorizatiei anulate.
La data de 22 august 2013, Primaria municipiului Constanta a cerut respingerea actiunii ca nefondata, sustinand ca autorizatia de construire anulata de instanta a fost modificata printr-o alta autorizatie de construire emisa la data de 24.03.2011, autorizatie neanulata si perfect valabila.

Ulterior, in cursul aceluiasi an, Primaria municipiului Constanta a venit cu o completare prin care instiinta instanta de judecata ca a intervenit un element nou, respectiv ca a fost emisa, la data de 03 septembrie 2013 o noua autorizatie de construire, pentru imobilul a carui demolare se cere. Prin urmare, Primaria municipiului Constanta considera ca nu mai exista temei legal pentru ca societatea reclamanta sa solicite si sa obtina demolarea constructiei edificate in regim P+5E-6E.

Aceleasi aspecte, intemeiate pe existenta unei autorizatii valabile din data de 03 septembrie 2013, au fost invocate in aparare si de societatea constructoare a imobilului.

In anul 2016, prin sentinta civila nr.745/2016, Tribunalul Constanta a dispus anularea autorizatiei de construire emisa la data de 03 septembrie 2013 de Primaria Municipiului Constanta, intrucat pe terenul pentru care s-a emis autorizatia era deja construita o cladire (imobilul rezidential ce fusese construit in proportie de 95% in baza autorizatiei anulate) prin urmare autorizatia din anul 2013 a fost emisa nelegal.

Decizia a fost anulata ulterior, ca urmare a faptului ca partile au ajuns la o intelegere amiabila.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanta.

Facem precizarea ca aceasta etapa a procesului penal reprezinta, conform Codului de procedura penala, finalizarea anchetei penale si trimiterea rechizitoriului la instanta spre judecare, situatie care nu poate sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie.

Prezentul comunicat a fost intocmit in conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relatia sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019”.

sursa:m.luju.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *