Consumul de vegetale cu frunze verzi ar putea contribui la încetinirea declinului cognitiv

• 

„Ești ceea ce mănânci atunci când este vorba de sănătatea creierului.”-Richard Isaacson, Weil Cornell Medicine.

Consumul zilnic al unei porții de vegetale cu frunze verzi ar putea contribui la încetinirea declinului cognitiv odată cu înaintarea în vârstă concomitent cu creșterea speranței de viață. Aceasta a fost concluzia unui studiu prospectiv publicat în jurnalul online Neurology.

În cadrul studiului au fost analizate 960 de persoane în etate care au participat la Rush Memory and Aging Project cu vârsta medie de 81 ani, dintre care 74% erau femei. Pentru o mai mare precizie a rezultatelor au fost excluși din studiu 220 de participanți cu declin cognitiv deja instalat, respectiv alți 144 indivizi al căror consum de frunzoase verzi a fost inconsecvent pe durata studiului, fără a afecta puterea statistică a rezultatelor obținute.

Cu ajutorul chestionarelor de frecvență alimentară s-au determinat valorile situate la extremă ale consumului de vegetale cu frunze verzi, între 0.09 porții pe zi, respectiv 1.3 porții zilnice. Astfel s-a observat că rata declinului cognitiv în rândul persoanelor care au consumat 1-2 porții de frunzoase verzi a fost mult mai lentă comparativ cu cea a participanților care consumau rar sau deloc vegetale cu frunze verzi.

Cercetătorii au mai apreciat faptul că alimentele sursă de folat, filochinonă sau vitamina K prezentă în plantele verzi, luteină, nitrat, alfa-tocoferol și kaempferol au fost de asemenea asociate pozitiv cu reducerea ratei de declin cognitiv.

Autorii studiului menționează că rezultatele obținute se aliniază cercetărilor anterioare de tip prospectiv care au analizat relația dintre diferite tipuri de vegetale și declinul cognitiv. În ambele studii s-a constatat că aportul de vegetale cu frunze verzi, inclusiv spanac, kale, varză furajeră, salată verde a fost puternic asociat cu încetinirea declinului cognitiv, fiind speculate mecanisme independente ale nutrienților conținuți, dar care acționează sinergic pentru protecția și menținerea funcției cognitive.

În concluzie, studii suplimentare sunt necesare pentru validarea acestei relații. Între timp nu trebuie neglijat aportul altor nutrienți cheie pentru sănătatea creierului, creșterea aportului global de vegetale în detrimentul altor alimente „dăunătoare” fiind de asemenea o intervenție benefică.

Luteina din verdețuri protejează funcțiile cognitive

• 

Cercetătorii din cadrul Universității din Illinois în colaborare cu  cei de la Universitatea din Georgia au descoperit un alt beneficiu al luteinei – un compus organic nutritiv și pigment din varza Kale, spanac, avocado sau chiar ouă – pe lângă cel antiinflamator și cardioprotector: abilitatea de a contracara îmbătrânirea cognitivă.

Luteina este un nutrient și un pigment anorganic, un carotenoid, întâlnit într-o varietate de alimente ca varza kale, spanac, alte verdețuri, morcovi sau chiar ouă. Luteina nu poate fi produsă de organism, fiind necesar a fi absorbită din alimente care o sintetizează, ca varza kale sau alte verdețuri, alimente sau suplimente alimentare. Asimilată astfel în organism, aceasta poate fi detectată în țesutul cerebral și în retină.

Rezultatele cercetării au fost publicate în jurnalul Frontiers in Aging Neuroscience.

Odată cu înaintarea în vârstă, pot să apară procese de declin cognitiv. Acest proces poate avansa prea rapid sau poate debuta mult prea devreme, chiar de la 30 de ani. La studiul curent au participat 60 de adulți cu vârste între 25-45 ani, analizându-se dacă luteina are sau nu un impact asupra funcției cognitive.

Participanților le-a fost măsurat nivelul de luteină din organism, iar activitatea cerebrală a participanților a fost analizată cu ajutorul electrozilor atașați pe scalp. Fiecare participant a fost supus unor exerciții de atenție pentru a testa atenția selectivă, inhibiția atențională (abilitatea de a ignora stimulii irelevanți) sau inhibiția repsonsivă (abilitatea de a suprima impulsurile nepotrivite). S-a observat că persoanele cu cele mai mari concentrații de luteină au prezentat abilități cognitive similare cu ale indivizilor tineri și superioare față de ale indivizilor de vârsta lor, dar cu nivel redus de luteină.

Urmează studii suplimentare pentru a înțelege mai bine impactul luteinei, aportul necesar, depunerea la nivelul retinei și la nivel cerebral și cum influențează exact capacitatea cognitivă.

Când începe declinul cognitiv?

Modificările organismului odată cu înaintarea în vârstă apar nu doar la nivel biologic, ci și psihologic, iar schimbările privind structura și funcțiile cerebrale sunt strâns legate de deteriorarea funcțiilor cognitive.

Tot mai multe studii sunt orientate în prezent către înțelegerea mai profundă a acestor procese privind declinul cognitiv, iar una dintre întrebările cele mai comune este legată de vârsta când apare. Deocamdată răspunsul este controversat, pentru că în ciuda cercetărilor numeroase din ultimii ani, oamenii de știință nu au ajuns încă la un consens legat de vârsta de la care funcțiile cognitive încep să se deterioreze.

Pe baza rezultatelor din cercetare au luat naștere două teorii diferite privind perioada debutului declinului cognitiv:

• deteriorarea anumitor abilităților cognitive (de exemplu realizarea comparațiilor rapide, memorarea unor informații fără legături între ele, raționamentul abstract) ar începe la sfârșitul decadei a treia – începutul decadei a patra de viață (teoria este susținută de studiile transversale);
• declinul cognitiv ar debuta după 50, 60 sau 70 de ani, iar până atunci funcțiile cognitive s-ar menține relativ stabile (teorie susținută de studiile longitudinale).

*În studiile transversale (cross-secționale), se măsoară o singură dată abilitățile participanților din eșantionul studiat și se compară rezultatele, în timp ce studiile longitudinale măsoară abilitățile  participanților în repetate rânduri, pe o perioadă mai lungă de timp.

Există însă un consens în privința variabilității declinului cognitiv de la o persoană la alta, acest proces fiind influențat de o serie de factori, de la cei genetici, până la alimentație și stilul de viață.

De ce apare declinul cognitiv?

Îmbătrânirea aduce cu sine modificări biologice în întregul organism, inclusiv la nivel cerebral. Viteza mișcărilor și reflexelor scade, vederea și auzul slăbesc, iar o încetinire se observă și la nivelul proceselor cognitive (de exemplu, persoana nu mai învață cu aceeași ușurință lucruri noi sau își amintește mai greu informațiile memorate).

Pe măsură ce îmbătrânim, creierul se micșorează treptat, iar mărimea și complexitatea conexiunilor cerebrale scade, ceea ce face comunicarea dintre celulele nervoase mai puțin eficientă. S-a observat, de exemplu, în studiile în care s-au realizat scanări ale activității cerebrale prin tehnicile imagistice (MRI), că deteriorarea materiei albe din cortexul frontal este asociată cu o încetinire a procesului prelucrării informațiilor și dificultăți mai mari de memorie.

Deocamdată nu se cunosc pe deplin toate cauzele care stau la baza deteriorării funcțiilor cognitive. Îmbătrânirea este considerată principala cauză, dar se pare că sunt implicați numeroși alți factori: genetici, biologici, neurobiologici, legați de alimentație sau stilul de viață.

Degradarea funcțiilor cognitive variază mult de la o persoană la alta, iar studiile arată că anumiți factori pot proteja sau dimpotrivă, pot grăbi și acutiza acest proces. 

Declinul cognitiv la femei

Declinul cognitiv este un aspect inerent al îmbătrânirii, iar odată cu creșterea speranței de viață există un interes tot mai mare din partea cercetătorilor pentru a înțelege mai bine acest proces.

Însă nu există un consens între oamenii de știință privind vârsta la care începe deteriorarea cognitivă – unii consideră că după 30 de ani, în timp ce alții de la 55, 60 sau chiar 70 de ani.

Cercetătorii de la Universitatea din California au realizat un studiu în care au analizat informațiile privind abilitățile cognitive ale femeilor de vârsta a doua (între 42 și 52 de ani), participante la un studiu național observațional și longitudinal (Study of Women’s Health Across the Nation – SWAN). Din totalul de 2709 de femei cu o stare generală bună de sănătate incluse în acest studiu, s-au testat abilitățile cognitive a 80% dintre ele în cel puțin trei etape, iar autorii studiului de față au folosit rezultatele de la al treilea test ca nivel de referință.

2124 dintre participante au fost monitorizate timp de 10 ani, iar în fiecare an acestea răspundeau la o serie de teste care au vizat viteza procesării (viteza percepției și reacției), memoria episodică verbală și memoria de lucru. În total au fost analizate 7185 de teste, cu o perioadă medie de follow-up de 6,5 ani.

Rezultatele au indicat un debut timpuriu al declinului cognitiv la femeile de vârstă mijlocie. Pe durata celor 10 ani de monitorizare, s-a înregistrat o deteriorare medie cu 4,9% a capacităților cognitive, cu o viteză medie pe an de 0,28%.

Autorii consideră că sunt necesare studii suplimentare pentru a cerceta factorii implicați în acest proces de deteriorare, precum și dezvoltarea unor strategii de intervenție pentru reducerea acestuia.

Alimentația sănătoasă, cea mai eficientă metodă de protecție împotriva declinului cognitiv

Un studiu recent, publicat în jurnalul științific Neurology pune în evidență încă o dată beneficiile unei alimentații sănătoase pentru organism, de data aceasta pentru creier. Este vorba mai exact despre protecția pe care o oferă împotriva declinului cognitiv. Pe de altă parte, consumul de alimente prăjite, carne roșie și alcool favorizează degradarea funcțiilor cognitive, în special în cazul persoanelor care prezintă risc crescut de dezvoltare a bolilor cardiovasculare, inclusiv hipertensiune, nivel crescut al colesterolului și diabet.

La aceste date s-a ajuns în urma studiului realizat timp de aproape 5 ani, pe un grup de 27.860 persoane, bărbați și femei, cu vârste de peste 55 de ani, care proveneau din state cu un nivel mediu și ridicat de dezvoltare. Scopul acestei cercetări a fost de a determina modul în care alimentația poate influența funcționarea cognitivă.

La finalul studiului s-a observat afectarea capacităților cognitive la aproximativ 16.8% dintre participanți și o diferență semnificativă între cei cu o alimentație sănătoasă, comparativ cu cei care nu mâncau la fel de sănătos. Astfel, cei din prima categorie aveau cu 24% mai puține șanse să se confrunte cu dificultăți de memorie, atenție și raționament față de cei care nu aveau o alimentație sănătoasă.

Autorii studiului consideră că o posibilă explicație a acestor rezultate ar fi că o calitate scăzută a stilului alimentar privează organismul de vitamine și minerale, ceea ce împiedică dezvoltarea de noi celule și lupta împotriva inflamațiilor.

În condițiile în care incidența bolii Alzheimer este în continuă creștere, alimentația ar putea fi un factor important pentru reducerea acestui risc.

Sursa:romedic.ro